Un proverb este o scurtă frază sau expresie populară care exprimă un adevăr comun sau un sfat bazat pe bun simț sau experiențele comune ale umanității. Proverbele sunt adesea metaforice și folosite pentru a ilustra un punct de vedere sau a împărtăși învățăminte etice.
Are cui să semene
copiii urmează exemplul părinților
A tunat și ne-a adunat
se zice când se adună la vreo grabă toți cei buni de răutăți
A trecut baba cu colacii
se zice pentru cei ce ne trec cu vederea la necazuri și nu ne ajută putând să ne ajute
I-a luat apa de la moară
adică i-a luat toată nădejdea, toată puterea
Iarna ne vor mânca câinii
adică răul cel greu anevoie se ridică de la noi, dificultățile sau necazurile mari nu ne părăsesc ușor sau repede
I-a dat mură în gură
se referă la situația în care unei persoane i se oferă ceva foarte dorit sau necesar, fără niciun efort din partea sa
Oala s-a spart în capul meu
se referă la situația în care o persoană poartă vina pentru ceva ce i se atribuie, deși nu este responsabilă
Cine sapă groapa altuia cade singur în ea
cel ce plănuiește răul împotriva altuia adesea ajunge să sufere consecințele propriilor sale scheme negative.
Izvoarele curg în sus
se spune când totul merge pe dos și nimic nu ne iese bine.
Ieftin la făină și scump în tărâțe
se spune despre persoanele care cheltuiesc mult pe lucruri de valoare, dar sunt zgârcite când vine vorba de lucruri ieftine sau de mici cheltuieli.
Oaia când se depărtează o mănâncă lupii
se spune despre persoanele care se separă sau se disting de grupul lor de prieteni sau colegi se confruntă adesea rapid cu dificultăți sau eșuează în demersurile lor. Este o expresie care evidențiază importanța coeziunii și a sprijinului reciproc în cadrul unui grup.
O să merg până-n pânzele albe
se referă la hotărârea de a merge foarte departe sau de a face tot posibilul pentru a atinge un anumit scop, fără a renunța, indiferent de dificultățile întâmpinate
O vorbă ca o mie
adică una și bună
adică oamenii tind să dorească mai mult decât le este necesar
pogace (sau pogăcele) – turtă de mălai coaptă în cuptor; turtă din aluat de făină de grâu, preparată de obicei cu jumări de porc.
încercând să obții două obiective în același timp, există riscul să nu reușești să atingi niciunul dintre ele.
Ochii văd, inima cere
omul își dorește ceea ce vede, chiar dacă nu are neapărat nevoie de acele lucruri.
Ochii ce nu se văd, se uită
relațiile la distanță pot deveni slabe dacă nu sunt întreținute, subliniind importanța interacțiunii și a comunicării constante pentru a menține o legătură puternică.
Omenia, omenie cere şi cinstea — cinste
cum vom cinsti așa ne vor cinsti
Mână pe mână spală
manus manat lavat (lat) – o mână spală pe alta – aforism al filozofului pitagorician Epiharm, preluat ulterior de Seneca și de Petroniu. Exprimă ideea colaborării în sens bun, uneori în sens rău
Oțetul de dar, mai dulce decât mierea cea cumpărată
se zice despre cei zgârciți
Orce zboară nu se mănâncă
nu tot ce pare accesibil sau atractiv este și potrivit sau benefic, subliniind ideea de discernământ în alegerea resurselor sau oportunităților.
Câte bordeie, atâtea obiceie
fiecare casă are propriile sale reguli și tradiții, evidențiind diversitatea și unicitatea modurilor de viață ale oamenilor.
Orbul a găsit Brăila
se spune despre persoanele care reușesc să atingă un obiectiv sau să găsească soluția după multă gândire și analiză
Unul cască gura și altul înghite
se spune când cineva profită de oportunitatea pe care noi o așteptam sau speram să o avem pentru noi înșine.
Unul ține vaca și altul o mulge
unul muncește din greu, iar celălalt doar profită de pe urma eforturilor lui.
Unul de altul râde și dracul de toți
să nu ne tratăm reciproc cu dispreț.
Ai carte, ai parte
educația sau cunoștințele te pot ajuta să obții succes sau avantaje în viață.
De unde provine proverbul „Ai carte, ai parte“. Expresia însemna cu totul altceva la origine – explicaţia specialiştilor
Unde-i ața mai subțire, acolo se rupe
se referă la persoanele care nu numai că pierd ceea ce au, dar par să atragă mereu ghinionul, evidențiind ideea că necazurile tind să lovească mai aspru pe cei vulnerabili.
Unde mănâncă doi, mănâncă şi al treilea
se spune când oamenii se acceptă și se tolerază reciproc.
Unde vulpea nu ajunge, zice că-i ajunge
se referă la persoanele care resping sau minimalizează importanța lucrurilor pe care nu le pot avea sau atinge.
Unde nu e foc, fum nu iese
greșelile nu devin subiect de discuție până când nu le comitem.
Unde s-a dus mia, ducă-se și suta
dacă o sumă mare de bani sau resurse a fost deja pierdută, pierderea unei sume mai mici suplimentare nu pare la fel de gravă.
Îl trimit în sat la joc și el mi-aduce busuioc
când nu acționează conform instrucțiunilor noastre.
Îşi aprinde lumânarea de amândouă capete
își cheltuiește nechibzuit bogăția.
Îşi rupe punga în târg
cheltuie banii în mod iresponsabil.
Îşi lungește cureaua
își mărește averea, puterea
În târg și la moară
se spune despre persoanele care nu pot păstra un secret.
Între ciocan și nicovala
a fi într-o situatie critică (din care nu există posibilitate de ieșire)
Vorba lungă, sărăcia omului
conversațiile îndelungate fără acțiuni concrete provoacă risipă de timp și ineficacitate, ducând frecvent la eșecuri și pierderi.
Floare la ureche
ușor de făcut.
Lupul își schimbă părul, dar năravul, ba
se zice despre cei fățarnici și vicleni. Natura fundamentală a unei persoane rămâne neschimbată, chiar dacă apar modificări exterioare.
Vulturul nu prinde muşte
Aquila non capit muscas este un vechi proverb in limba latina. Această expresie latină sugerează că persoanele sau entitățile importante nu ar trebui să se ocupe de probleme mărunte sau insignifiante.
Gura omului numai pământul o astupă
omul doar după ce cineva moare, nu mai poate spune lucruri rele.
Găina, pentru un ou, multă gălăgie face
se spune despre persoanele care se mândresc excesiv cu realizări minore sau nesemnificative.
Joacă ursul prin vecini
când vedem lucruri bune întâmplându-se la alții, ne așteptăm să ni se întâmple și nouă.
Ziua bună se cunoaște de dimineață
poți prezice dacă ceva va fi bun sau rău încă de la început.
Zici din gură, că îţi sunt dragă, limbă plină de otravă
se spune despre persoanele ipocrite care pretind că ne iubesc, dar intențiile lor sunt false.
Ca la noi la nimeni, cu mireasa dinainte
se referă la situații care încalcă regulile sau convențiile stabilite.
Cămila când s-a dus la târg să-și cumpere coarne și-a pierdut și coada
Cămila când s-a dus la târg să-și cumpere ccercei și-a pierdut și urechile
se spune despre persoanele care sunt atât de avide să acumuleze mai mult, încât sfârșesc prin a pierde ceea ce deja dețin.
Calul de dar nu se caută după dinți
valoarea unui cadou nu ar trebui judecată sau evaluată.
Cu brațe deschise
o atitudine de primire caldă și ospitalieră.
Când va veni apa la moară
a se schimba împrejurările în favoarea cuiva
Laudă-te gură, să nu te spargi
se spune despre persoanele care exagerează în a-și promova propriile realizări sau calități.
Limba oase n-are, dar oase sfărâmă
cuvintele pot avea un impact profund negativ asupra unei persoane, provocând daune emoționale sau psihologice semnificative
Satul arde și baba se piaptănă
se zice despre cineva care e preocupat de lucruri mărunte și neînsemnate cînd în jurul lui se petrec evenimente importante, grave
Lupi în blană de oaie
se referă la persoanele care par inofensive sau bine intenționate la exterior, dar, de fapt, au intenții ascunse sau sunt periculoase. Este o metaforă pentru ipocrizie sau falsitate.
Lupul păstor oilor
se referă la ceva care este neadecvat sau contrar normelor naturale sau așteptărilor obișnuite.
Lupul părul își schimbă, dar năravul ba
schimbările superficiale nu afectează trăsăturile de bază ale unei persoane.
Lăcomia sparge sacul
excesul de lăcomie sau dorința nesățioasă de mai mult poate duce la pierderea a ceea ce se are deja, sugerând că nesatisfacția și exagerările pot avea consecințe negative
Marea cu sarea
ceva exagerat, imposibil de realizat.
Milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima
iubirea de sine este esențială.
Mult a trecut, puțin a rămas
se spune, ca încurajare, când dintr-un lucru greu s-a efectuat cea mai mare parte.
N-are ochi de cumătră
adică nu-și iubește rudele.
Nemulțumitului i se ia darul
celor care nu apreciază ce primesc li se poate retrage cadoul sau beneficiul oferit.
Nici în car, nici în căruță, nici în teleguță
persoanele care nu sunt mulțumite sub nicio formă.
Vezi paiul din ochiul altuia și nu vezi bârna din ochiul tău
persoanele care critică micile greșeli ale altora, dar ignoră propriile lor erori.
Pierde un bou pentru un ou
persoanele care cheltuie mult pe lucruri de puțină valoare practică.
Pisica blândă zgârie rău
omul care pare cel mai blând, cumsecade, acela te rănește și te bârfește cel mai mult.
A-i intra pe-o ureche și a-i ieși pe alta
a nu reține ceea ce i se spune, a trece ușor peste cele auzite, a nu asculta sfaturile primite
Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă
se zice celui care nu este atent când se spune ceva și cere să i se repete cele spuse
Pe sub piele i-a intrat
a reuși să câștige încrederea sau simpatia cuiva. Adică i-a aflat toate tainele.
Nu e pădure fără uscăturI
orice colectivitate are și unele elemente rele în sînul ei.
Hoț pe hoț cunoaște
oamenii cu intenții sau comportamente similare se identifică ușor între ei.
Nu știe nici la deal, nici la vale
a fi nepriceput
Rău cu rău, dar mai rău fără rău
situația dificilă în care te afli poate părea rea, dar eliminând complet orice provocare sau dificultate ar putea duce la o situație și mai proastă.
Sac fără fund
o situație sau persoană care consumă resurse continuu fără a arăta vreun semn de satisfacție sau completare.
Se sperie de umbra lui
om fricos sau anxios, reacționând exagerat chiar și la cele mai neînsemnate sau inofensive lucruri.
Să te faci luntre și punte
a încerca toate mijloacele spre a realiza sau spre a obține ceva.
Sângele apă nu se face
se folosește pentru a sublinia importanța și durabilitatea legăturilor de rudenie.
A stinge focul cu paie
a înrăutăți și mai mult situația
Strica orzul pe gâște
a dărui lucruri bune cuiva care nu știe să le prețuiască.
Taie vrezi și uscate
a spune tot felul de lucruri fără importanță și fără o succesiune logică.
Om trecut prin ciur și prin sită
om trecut prin multe încercări; om cu multă experiență.
Fie pâinea cât de rea, tot mai bună-n țara mea
o expresie de patriotism și apreciere pentru propria patrie.
Foamea îl scoate pe lup din pădure
necesitatea sau lipsa îl determină pe cineva să iasă din zona sa de confort sau siguranță pentru a-și satisface nevoile fundamentale.
Dacă ai intrat în horă, trebuie să joci
dacă te-ai apucat de un lucru, trebuie să te ții de el.
Bate șaua să priceapă iapa
a da să se înțeleagă ceva în mod indirect.
Bate fierul cât e cald
a acționa până nu e prea târziu.
Sărac și curat
omul poate fi lipsit de bogăție materială, dar își păstrează integritatea și demnitatea.
Nu-ți băga nasul (sau mîna) unde nu-ți fierbe oala
nu te amesteca în lucruri care nu te privesc.
Nu te juca cu focul
a se expune în mod inutil unui risc.
Decât codaş la oraş, mai bine în satul tău fruntaş
este mai valoros să fii respectat și important într-un mediu mai mic, decât să fii neînsemnat sau ultimul într-un context mai larg sau mai prestigios.
Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din tîrg
adesea, ceea ce ne propunem nu se aliniază cu ceea ce întâmpinăm în realitate, mai ales când este vorba de diferența dintre așteptările noastre și circumstanțele reale.
Și lupul sătul și oaia întreagă
exprimă dorința de a găsi o soluție care să satisfacă toate părțile implicate, evitând orice prejudiciu sau pierdere.
Frate, frate, dar brânza-i cu bani
subliniază ideea că, în afaceri sau în tranzacții comerciale, relațiile personale sau familiale nu influențează termenii sau condițiile, acestea fiind stricte și necesitând plată.
A-și scoate ochii unul altuia
a se certa
După furtună vine vremea bună
indiferent de câte greutăți întâmpină cineva, vor exista și momente de fericire în viața sa.
După glas cunoşti pe om şi pe dobitoc
se poate distinge o persoană educată de una neinstruită prin modul în care vorbește.
După glas cunoşti pe om şi pe dobitoc
se poate distinge o persoană educată de una neinstruită prin modul în care vorbește.
Doarme iepurește
doarme foarte ușor sau este mereu în alertă, gata să se trezească la cel mai mic zgomot sau mișcare.
După grădinar și florile
prestația sau calitatea muncii unei persoane reflectă caracteristicile și competențele acelei persoane.
Nu știi de unde sare iepurele
nu poți să știi de unde îți vine soluționarea unei probleme.
Iordache Golescu
boier, cărturar și om de stat român
În anii 1800, Iordache Golescu a fost primul român care a pus pe hârtie și a comentat proverbele din popor.
Iordache Golescu este cunoscut pentru contribuția sa la colecționarea și publicarea de proverbe românești. El a fost un pasionat promotor al folclorului românesc și a adunat o serie de proverbe care au fost ulterior publicate sub numele “Proverbele românilor”, fiind considerată una dintre primele colecții sistematice de proverbe românești.
