Română

Poezii din folclorul copiilor

By May 28, 2024June 21st, 2024No Comments

Poezii din folclorul copiilor sunt creații literare populare, adesea transmise oral din generație în generație. Acestea sunt caracterizate de simplitate și ritmicitate, fiind ușor de memorat și recitat. Ele reflectă experiențele, dorințele, bucuriile și supărările copiilor și au roluri educative, distractive și formative.

Folclorul copiilor este un gen independent care însoțește copilul în toate activitățile sale, evoluând de-a lungul secolelor în strânsă legătură cu jocurile și cu educația primită în familie.

Prin cântec și joc, copilul explorează mediul înconjurător, încercând să îl înțeleagă. Creațiile din folclorul copiilor însoțesc jocurile, dorințele, bucuriile, supărările și impresiile lor. Aceste creații îndeplinesc multiple funcții: psihică, educativ-formativă și distractivă. Ele sunt realizate în proză sau în versuri, pot fi epice sau lirice și nu au o formă fixă.

Numărători

1,2,3
Baba la bordei
Curata ardei
Pentru mos Andrei
Mos Andrei s-a dus la piata
Ca sa cumpere verdeata
Si-a cazut cu nasu-n gheata.

1,2,3
Baba la bordei!
Curăţă ardei
Pentru Moş Andrei.
Moş Andrei s-a dus la piaţă
Şi-a căzut cu nasu-n gheaţă
Şi s-a dus la farmacie
Să cumpere alifie,
Alifie n-a găsit
Şi pe uşă aieşit!
Negustorul a strigat:
– Vrei bomboane?
– Nu mi-e foame!
– Vrei halva ?
– Asta , da!

1, 2, 3, il stiti pe Mos Andrei?
1, 2, 3, 4, s-a-necat cu lapte acru.
1, 2, 3, 4, 5, si-a turnat si in opinci.
1,2, 3, 4, 5, 6, vine baba si-l descoase.

1,2, 3, 4, 5, 6, 7, ba se supara si-l bate.
1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, Mos Andrei se suie-n pod.
1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, si gaseste multe oua.
1,2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 babei supararea-i trece!

Unu, doi, trei – strângem flori de tei!
Patru, cinci, şase – florile miros!
Şapte, opt, nouă – Zece pomi cu rouă!

Unu, Doi
Rața pe butoi

Trei, Patru
Un pisoi la teatru

Cinci, Sase
Doua gâște grase

Șapte, Opt
Cozonacul copt.

Noua, Zece
Limonada rece

1 parcă-i un cârlig
2 seamăna cu-n răţoi
3 e oare un cercel?
Sau codiţă de purcel?
4 este ca un scaun
Ce stă cu spătaru-n jos.
5 e-o seceră intoarsă
6 lacătul din casă
7 seamănă c-o coasă
8 arată a covrig
9 e o lingură frumoasă
10 nota ce-o câştig.

Una, două, hai ca plouă!
Trei, patru, hai la teatru!
Cinci, şase, spală vase!
Şapte, opt, suflă-n foc!
Nouă, zece, un pahar cu apă rece,
Pentru omul care trece
Şi-o cafea amară
Ieşi, te rog, afară!

Unu, doi, trei, patru, cinci
Tata cumpără opinici
Mama cumpără secară
Dumneata să ieşi afară!

Tom şi Jerry,
Cheamă pompierii,
Foc, foc, foc,
Ieşi afara tu din joc.

Unu, doi, trei, patru,
Am pornit cu căutatu’
Cine nu-i gata
Îl iau cu lopata.

Bucureşti oraş frumos
Te duci cu trenul,
Vii pe jos,
Găseşti o floare mirositoare,
O iei în mână şi o miroşi,
O duci în casă
Şi-o pui pe masă,
Masa este puţin şuie
Şi-i bătută-n 10 cuie!
1,2,3,4,5,6,7,8,9,10!

Un cartof, doi cartofi…
Îs fierbinţi!…Trei, patru, cinci,
Şase, şapte… Of, of, of!
Mai mâncaţi şi voi, măi pici!

Intr-un colţ, pe-o scândurică,
Mulţi căţei si-a lor mămică,
S-au oprit şi din lătrat –
Numai buni de numărat:

1 este frumuşel,
2 este mai voinicel,
3 parcă este un covrig,
4 tremură de frig,
5 este micuţ, pufos,
6 a căzut pe jos,
7 roade-o rămurică,
8 se-ascunde-n păturică,
9 e cuminte tare,
10 spune ce-l doare.
Poate cineva se-ndură
Să îi ducă la căldură,
Să le facă o căsuţă
Cu oscioare pe măsuţă.

Unu este-un număr mic
Doi a mai crescut un pic,
Trei este ceva mai mare,
Patru-i cifra următoare.
Cinci şi sase sunt si ei
Cu ceva mai măricei,
Şapte şade lângă opt,
Şi se crede sus de tot.
Insă pe toate le întrece
Cifra nouă şi-apoi zece.

Un melc codobelc
Scoate coarne boureşti

Două raţe crăcănate
Astea cică-s vaci cu lapte

Trei iezi cucuieţi
Uşa mamei descuieţi!

Patru cai
Ce trăgeau de un tramvai

Cinci arici pogonici
Din beteală de arnici

Şase viermi de mătase
Care împletesc la plase

Şapte pureci pe-un picior
Noapte bună, somn uşor

Opt pisici pis-pis-pis
Le-am visat azi noapte-n vis

Nouă câini cu părul creţ
Fură raţe din coteţ

Zece oi la numărat
Mi-am luat traista şi-am plecat

Dar întâi o întrebare
Câte animale-s oare?

Sade rata pe butoi
Numara din doi in doi:
1,3,5,7,9

Dimineata mancam oua
Ca sa crestem mari
Sa fim buni scolari.

Sade rata pe butoi
Numara din doi in doi:
2,4,6,8

Cozonacul este copt
Dar ca sa-l mancam
Pe maini ne spalam.
Sade rata pe butoi
Macaind cu drag la noi
Mac,mac,mac si iarasi mac
Pe copii ii vad ce fac
Iar noi invatam cum sa ne purtam.

Hai să zicem unu
Să se facă două
Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem doua
Să se facă trei
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este luna.

Hai să zicem trei
Să se facă patru
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem patru
Să se facă cinci
Cinci degete la o mână
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem cinci
Să se facă şase
Şase zile lucrătoare
Cinci degete la o mână
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem şase
Să se facă şapte
Şapte zile-n săptămână
Şase zile lucrătoare
Cinci degete la o mână
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare

Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem şapte
Să se facă opt
Opt e nota la română
Şapte zile-n săptămână
Şase zile lucrătoare
Cinci degete la o mână
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem opt
Să se facă nouă
Nouă vieţi pisica are
Opt e nota la română
Şapte zile-n săptămână
Şase zile lucrătoare
Cinci degete la o mână
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este Luna.

Hai să zicem nouă
Să se facă zece
Zece nota cea mai mare
Nouă vieţi pisica are
Opt e nota la română
Şapte zile-n săptămână
Şase zile lucrătoare
Cinci degete la o mână
Patru roţi la calu mare
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are
Una este Luna

Frământări de limbă

Frământările de limbă joacă un rol important în dezvoltarea limbajului, ajutând copiii să pronunțe corect anumite cuvinte.

Un moş cu un coş,
În coş – un cocoş.
Moşul cu coşul,
Coşul cu cocoşul

Sanda sare in sandale.
Pune sare in sarmale

Am o prepeliţă pestriţă,
cu pui de prepeliţă pestriţă.
pestriţă prepeliţa pestriţă, dar
sunt mai pestriţi puii prepeli
pestriţe decât prepeliţa pestriţă!

Şase saşi în şase saci
Şase struţi printre copaci!

S-a suit capra pe piatră
Şi-a crăpat în patru,
De s-ar sparge capul caprei
Ca şi piatra-n patru!

Măi băiete cucuiete,
Şade mâţa pe perete
Şi mănânc’un castravete!

Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului de la tâmplărie a venit şi s-a lovit cu tâmpla de tâmplăria tâmplarului cu întâmplarea.

Ştiu că ştiu că ştiuca-i ştiucă şi mai ştiu că ştiuca-i peşte.

Un sas cu glas de bas cam gras şi ras pe nas stă la taifas de-un ceas la parastas despre un extras din pancreas

Poezii

Poezii despre Fenomenele naturii

Lună, lună nouă
Taie pâinea-n două
Şi dă-ne şi nouă.
Ţie jumătate,
Nouă sănătate
La vară bucate!

Lună nouă,
Lună nouă,
Taie ceru-n două
Şi ne dă şi nouă:
Ţie – jumătate,
Nouă – jumătate,
La vară – bucate!
La toţi – sănătate!

Ieşi, soare, din’chisoare
Cã vin douã cãprioare
Cu cercei, de ghiocei
Cu salbã de nouã lei.
Iesi, afarã, soare, din’chisoare,
Cã te tai
Cu un mai,
Cu un pai,
Cu sabia lui Mihai.

Ieşi soare din închisoare,
Că mâine e sărbătoare.
Şi încălzeşte oase goale
Ieşi soare din închisoare

Căldăruşă plină
Haidem în grădină,
Unde am o floare
Ce-o să crească mare
Dacă e stropită
Şi e îngrijită

Treci ploaie călătoare
Că te-ajunge soarele
Şi-ţi taie picioarele!
Cu un mai, cu un pai,
Cu sabia lui Mihai!

Pic, pic, pic
Cine-i oare, cine?

Pic, pic, pic
Iată ploaia vine.

Vine pe furiş,
Pe acoperiş,
Printre rămurele
Şi pe floricele.

Ba o simt şi eu
Pe năsucul meu.
Pic, pic, pic
Ploaia s-a inteţit.

Du-te ploaie călătoare
Că te prinde sfântul soare.
Şi îţi ia picioarele
Cu un pai, cu un mai
Cu sabia lui Mihai!
Plină de coji de mălai.
Cărămidă nouă,
Dă doamne să plouă!
Cărămidă rea
Dă Doamne să stea!

Soare, soare, ieşi afară
Să-ţi dau floare de cicoare
Uite, soarele-a ieşit
Şi cicoarea a-nflorit!

Soare, soare, ieşi din
închisoare
Că vin două căprioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din flori de tei.

Paparuda, ruda,
Ogoarele uda,
Ploile sa curga,
Fara de masura,
Cu galeata, leata,
Peste toata gloata;
De joi pana joi
Sa dea noua ploi,
Ploi de ale mari,
Pentru mari plugari,
Unde-or da cu plugul,
Sa taie ca untul;
Unde-or da cu sapa,
Sa tasneasca apa,
Sa creasca spicul
Nalt cat plopul,
Bobul de grana
Cat un fus de lana
Si s-aveti parte
Numai de bucate.

Poezii Din Folclorul Copiilor despre animale, păsări, insecte si care exprima prietenia dintre copii şi vieţuitoare:

Pisicuță, pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis,
Te spălam, te pieptănam,
Fundă roșie-ți puneam.

Iar tu cu lăbuța,
Mi-ai zgariat mânuța.

Melc, melc, codobelc
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă
Şi bea apă caldă.
Şi te du la Dunăre
Şi bea apă tulbure.
Şi te suie pe buştean
Şi mănâncă leuştean.
Să vină fetiţele
Să-ţi vadă corniţele
Şi să spele rufele
Să le –ntindă pe nuiele
Să latre câinii la ele!

Melc, melc codobelc
Melc, melc codobelc
Scoate coarne boureşti
Şi te du la baltă,
Şi bea apă caldă,
Şi te du la Dunăre,
Şi bea apă tulbure,
Şi te du la mare
Şi bea apă tare
Şi te urcă pe buştean,
Sa mănânci …leuştean

Vine melcul supărat,
O furnică l-a pişcat.
Şi cum vine pâş, pâş, pâş
Întâlneşte-un cărăbuş.
Melcul strigă-n gura mare,
– Nu te mai prăji la soare
Dă-te-ncolo, nu-mi sta-ndrum,
Că te iau în coarne-acum!

Mămăruţă – Ruţă
Suie-mă-n căruţă,
Şi mă du la vale,
pe mine călare.

Gărgăriţă-riţă
Zboară-n poieniţă
Unde-oi zbura,
Acolo e casa mea.

Buburuzaruza.
Zboara de pe frunza.
Incotro vei zbura.
Acolo moi marita.

Fluture,
Fluture,
Flutură pe brusture,
Flutură pe floare,
Flutură sub floare!
Fluture, pune-te:
Pune-te pe punte,
Pune-te sub punte!
Fluture,
Fluture,
Flutură pe foaie,
Flutură sub foaie!

Fluturaş, drăgălaş
Zboară jos de pe imaş
Şi vino la mine
Să mă joc cu tine

Măi arici, arici, arici,
Măi arici pogonici,
Mergi la moară / De tensoară
Şi ia fata lui Cicoară.
Cu papuci din coji de nuci,
Şi cercei de nouă lei.
Cu mărgele de surcele
Cu cercei de brebenei
Cu mărgele viorele!

Arici pogonici
Du-te la moară
Du-te de te-nsoară
Cu fata lui cioară,
Cu mărgele de surcele,
Cu cercei de ghiocei.

Cloşca noastră cea moţată
Este foarte supărată,
Scurmă curtea, răscoleşte
Şi mereu cotcodăceşte
Fiindcă puii ei moţaţi
Tare-s neastâmpăraţi.
Le tot spune şi-i învaţă,
Tot mereu le dă povaţă.
Însă puii-s mici, nu ştiu
Şi tot strigă piu, piu, piu!

– Iepuraş drăgălaş
Undea-i fost?
– La oraş.
– Un te duci?
– În pădure!
– Ce mănânci?
– Fragi şi mure.
– Unde dormi?
– În culcuş.
– Cum te cheamă?
– Marinuş

Şi era un Moş
Şi-avea un cocoş.
A, ce mai cocoş!
Cum cânta la Moş!
Ia cântă cocoşule!
Săi şi joacă, moşule.
Şi era o vulpe
Şi-a mâncat cocoşul
A, ce mai cocoş!
Şi era un câine
şi-a mâncat pe vulpe
Vulpea pe cocoş
A, ce mai cocoş!
Şi era un lup
Şi-a mâncat pe câine,
Câinele pe vulpe
Vulpea pe cocoş,
A, ce mai cocoş!

Ce petrecere frumoasa e la margine de sat
Broscarimea-i bucuroasa
C-are vin si cozonac!
oac-oac tiri-diri-dam
oac-oac oac-oac diri-diri-dam
oac-oac tiri-diri-dam
oac-oac oac-oac diri-diri-dam
Un broscoi cinta la cobza
Si o brosca la tambal
O broscutza mica strimba
Vrea sa joace sus pe lac
Dar din trestia inalta
A sarit un ciine schiop
Broscarimea speriata
A luat-o la galop

O răţuşcă îmbufnată
Stă pe mal cam supărată.
– Mac, mac, mac
Şi mac, mac, mac,
Eu în baltă nu mă bag
Că mă ud pe lopăţele,
Nu mai pot merge cu ele.
– Ga, ga, ga!, râde gânsacul.
– Oac, oac, oac!, strigă brotacul.

Unde aţi mai văzut voi,
Dragi copii de pe la noi,
O răţuşcă supărată
Să nu vrea să intre în baltă?

Măi, răţuşcă mititică,
Intră în baltă fără frică.
Acolo te răcoreşti
Şi prieteni buni găseşti!

Licurici,licurici
Licurici cu aripi mici
Si cu lampa de pitici
Ce tot vezi pe camp aici?

În grădina de flori plină
Vesel zboară o albină,
Zumzăie din floare în floare
Ispitită de culoare.

Florile râd în lumină,
Cântă întreaga grădină,
Ea culege migălos
Polenul cel preţios.

Ursuleţul Martinel,
A-nvăţat un cântecel,
Şi îi place că-i uşor,
Mor, mor, mor
Şi iarăsi mor.

Barză, barză cu noroc
Spune-mi mie ce-ai în cioc ?
Un boboc!
– Dar în gheare, ce-ai în
gheare?
– Un şarpe şi-o lipitoare.

– Barză, barză ce-ai în cioc?
– O chită de busuioc !
– Dă-mi-o mie să mă joc!

– Barză, barză
Ce-ai în cioc?
– Un boboc!
– Dar în guşă?
– O căpuşă!
– Vino la noi după uşă!

Iepuraş, drăgălaş,
A fugit peste imaş.
Şi s-a dus, acolo sus,
Într-o tufă s-a ascuns.
Dar Codău, câine rău,
L-a stârnit din cuibul său,
Şi-a plecat, speriat
În cel codru-ntunecat!

Azi pisica mea e trista
Ca nu are o batista
Sa-si sterga cu ea mustata
Ca i-a murdarit-o rata!
Pisicuto, stai nitel
Ca-ti dau eu un servetel,
Dar pan’ ma intorc cu el,
Ai grija de soricel?

Soricel burtos
Lasa burta jos
Ca vine pisica
Si-ti manca burtica

Unde-i mâţa să ne vadă,
Să ne vadă, să nu creadă?
Chiţ-chiţ-chiţ!
Chiţ-chiţ-chiţ!
Mâţa-i dusă de acasă,
Şoarecii joacă pe masă:
Chiţ-chiţ-chiţ!
Chiţ-chiţ-chiţ!

Unde-i mâţa să ne vadă
Că am luat casa în pradă?
Chiţ-chiţ-chiţ!
Chiţ-chiţ-chiţ!
Mâţa-i dusă în cămară,
Noi suntem stăpâni în ţară!
Chiţ-chiţ-chiţ!
Chiţ-chiţ-chiţ!

O alună două trei
Veveriţo, câte vrei?
Vreau vreo patru, cinci sau saşe
Căci alunele-s gustoase
Îţi dau sapte, opt sau nouă
Dac-o să ne spui şi nouă
Când o să mai vină-ncoace
Iarna cu zece cojoace?

– Unde te duci măi arici?
– În pădurea de urzici.
– Ce să cauţi tu arici ?
– Muşuroiul de furnici.
– Vreau să vin şi eu arici.
– Tu copile stai aici,
Că te pierzi printre urzici!
– Rici – Rici, măi arici,
Ace ai, nu ai arnici!

Măi, curcane, n-ai mărgele,
Roşii c-ale mele!
Măi, curcane, n-ai cercei,
Frumoşi ca ai mei!
Măi, crucane, moţul tău
Nu-i ca moţul meu!
Măi curcane, de ce strigi?
Vrei să-ţi dau panglici?

Cântece

În pădurea cu alune
Aveau casa doi pitici
Vine pupăza şi spune
Vreau să stau şi eu aici
Pu-pu-pu, pu-pu-pu
Vreau să stau şi eu aici, bis

Iată vine şi-o broscuţă
Ţop-ţop-ţop sărind mereu
Dacă e loc in căsuţă
Tare-as vrea să stau şi eu
Ţop-ţop-ţop, ţop-ţop-ţop
Tare-as vrea să stau şi eu, bis

Şoricelul strigă-ndata
Iată şi eu am venit
Casa voastră e curată
Noroc, bine v-am găsit
Chiţ-chiţ-chiţ, chiţ-chiţ-chiţ
Noroc, bine v-am găsit, bis

Şi-n căsuţa cea drăguţă
Stau vreo cinci prieteni mici
Şoricelul şi-o broscuţă
Pupăza şi doi pitici
Tra-la-la, tra-la-la
Stau vreo cinci prieteni mici,

Are mama o fetiţă,
Cât un ghemotoc!
Are mama o fetiţă,
Frumuşică foc!
Veselă si harnicuţă,
Unde s-ar afla,
Parcă e o furnicuţă!
Aşa este ea!

Si la scoala si acasa
E mereu in zor!
Fata mamii e voioasa
Si de ajutor!

Un elefant se legăna
Pe o pânză de păianjen
Si fiindca ea nu se rupea
A mai chemat un elefant

Doi elefanţi …

Vine, vine primăvara
Se aşterne-n toată ţara
Floricele pe câmpii
Hai să le-adunăm, copii

Creşte, creste iarba verde
Ciocârlia-n nori se pierde
Haideţi s-ascultăm, copii
Al ei cântec din câmpii

Cucul, cucul strigă tare
Pitpalacu-n luncă sare
Mieii zburdă pe câmpii
Haideţi să-i vedem, copii

Sarbatori

Mos Craciune, toti imi spun
Ca esti darnic si esti bun.
Eu iti spun mai inainte
Ca sunt fetita cuminte
Si-ti mai spun,asa, sa stii
Ca eu nu-ti cer jucarii
Cum ti-ar cere alti copii
Insa nu m-as supara
Daca tot mi-ai da ceva

Bradu’ bradutul
Colo’n padure sus
A venit inghetul
Si-n casa l-am adus
I-am pus beteala
Si un glob colorat
Turte-nflorate
Bomboane am agatat
Haide-ti acuma
Cu totii sa cantam
Mosul indata
Noi toti il asteptam!

Poezii

Podul de piatră
S-a dărâmat
C-a venit apa şi l-a luat .
Vom face altul
Pe mal în jos
Altul mai trainic
Şi mai frumos

Una mia suta lei
Ia te rog pe cine vrei
Din grămada cu purcei
A lui Moş Andrei!

Dacă n-ai pe cine
Ia-mă chiar pe mine!

Antantina
S-a ouat găina
Şi-a făcut un ou
Mare cât un bou

Cine zice ăla este,
Ca măgarul din poveste,
Si măgarul a murit,
Şi tu l-ai înlocuit

Huţa, huţa, legănuţa,
Huţa, huţa, ca maimuţa,

Împinge-mă, te rog frumos,
Şi în sus, şi în jos,

Şi în faţă, şi în spate,
Până când nu se mai poate,

Şi la stânga, şi la dreapta,
Mulţumesc, acum sunt gata

Un pitic atât de mic,
Făcea baie într-un ibric,
De săpun s-a împiedicat,
Şi piticul s-a-necat,
Vai, vai ce păcat,
Că piticul s-a înecat,
Tocmai când era cura

Noapte bună, somn uşor
Şapte pureci pe-un picior
Şapte şi pe celălalt
Să te tragă jos din pat

Noapte bună, somn uşor
Şapte pureci pe-un picior
Şi cu unul după ureche
Ca să fie cu pereche

Noapte bună, somn uşor
Şapte pureci pe-un picior
Purecii să te sărute
Tot din 5 in 5 minute.

Somn uşor, vise plăcute
Purecii să te sărute

Praf de stele peste gene,
Licurici în vise mici,
Şapte purici pe-un picior,
Noapte bună, somn uşor!

Noapte bună, somn uşor
Şapte purici pe-un picior
Şapte şi pe celălalt
Să te tragă jos din pat

Te spun, te spun
C-ai mâncat săpun
Şi mie nu mi-ai dat
Şi te-ai săturat

Huba Buba Istambul
Vin jandarmii de mă fur
Doi ma leagă, doi ma-ntreabă
Ce-ai făcut cu capra neagră
Am vândut-o la doi hoţi
Pe-o pe-re-che de chi-loţi.

Împăcare, împăcare,
Fără nici o supărare,
Dacă ne mai supăram,
Luăm valiza şi plecăm,
Iar la gara “23″,
Ne-ntâlnim cu 3 purcei,
Unul mie, unul ţie,
Şi unul lui popa Ilie,
Şi-o felie de salam,
Pentru domnul şobolan

Vine ursul necăjit
Cu un dinte ruginit.
– Dă-mi fetiţ-o cheile,
Să deschid odăile.
– Vai de mine şi de mine
Cheile nu sunt la mine!
Sunt la mama-Bucureşti
La palatele domneşti!

Nea Alecu, nea Alecu
Tunde oaia şi berbecul
Şi berbecu-i furios
Dă cu coarnele-n cocoş.
Şi cocoşul fără vină
Rupe creasta la găină.
Şi găina fără creastă,
Sparge oul la fereastră.
Nea Alecu supărat,
Toată ziua n-a mâncat!

Alin şi Alina
Se plimbă cu maşina.
La fiecare stop
Bea câte-un sirop!
În fiecare seară,
Mănâncă –o banană!
La orice cotitură,
Mănâncă o prăjitură!

Ala – bala, portocala,
Ieşi Gheorghiţă la portiţă
Că te-aşteptă o fetiţă
Să plecaţi la grădiniţă.
Cioc – boc, măi bondoc,
Stai pe loc!
Cu maşina Radului,
Cu racheta dorului,
La poarta căminului.
Cioc – boc, măi bondoc
Stai pe loc!

Toata ziua motanel
Sta cu lenea linga el
Nu alearga, nu munceste
Numai sta si leneveste

Ieşi fetiţă la portiţă,
Că te-aşteaptă Talion,
Talion , fecior de domn.
Cu tichie de frânghie,
Cu pană de ciocârlie.
Cu căruţa Radului,
Cu caii-mpăratului
Cu biciul cumnatului,
În mijlocul satului.
Cranţ, cranţ, dorobanţ!
Cioc, boc, treci la loc!

Într-un copăcel
Stă un gândăcel
Şi numără : unu, doi,
Ieşi afară dintre noi !

Unu, doi, trei, patru
Am pornit cu căutatu’
Cine nu e gata
Îl ia moşul cu lopata!

Ceata lui piţigoi,
Trece mândra prin zăvoi.
Toţi luptători de soi,
Dai intr-unul ţipă doi.

Auăleu ce tărăboi,
Dai intr-unul ţipă doi.
Auăleu ce tărăboi,
Dai intr-unul ţipă doi.

Ageri ca nişte zmei
Şi cu puşca dupa ei.
Sprinteni si ocheşei,
Latră câinii după ei

Ham, ham, ham lângă bordei,
Latră câinii după ei.
Ham, ham, ham lângă bordei,
Latră câinii după ei.

La popa la poarta
E-o pisica moarta
Cine-o rade si-o vorbi
S-o manance coapta
Cu marar, cu patrunjel
Cu untura de catel.

Eu sunt popa romanesc
Si am voie sa vorbesc.

Africa-i o tara
Pline de mistere
Unde se afla
Tigri si pantere,
Lei si leoparzi,
Sarpele boa,
Si multi elefanti

Un’te duci?
La Tecuci.
Ce sa faci?
Cozonaci.
Cui sa-i dai?
Lui Mihai.
Unde sta?
Peste drum.
Cum ii spune?
Nu stiu cum.

Catelusule, sa-mi spui
Unde-i laptele, ca nu-i!
Cine mi-a umblat in oala
De-o gasesc acuma goala?!
Care-i hotul, n-ai fi tu?
Dai din coada, zici ca nu?!
Dar esti murdar de lapte tot,
Si pe coada si pe bot!

Cutu, cutu, na Grivei!
Mamaliga daca vrei
Daca nu, o pun in cos
Si-o dau maine la cocos!

Catelus cu parul cret,
Fura rata din cotetz.
El se jura ca nu fura,
Dar l-am prins cu rata-n gura

Rica nu stia sa zica:
Riu, ratusca, ramurica.
Dar de cand acum invatza
Poezia despre rata,
Rica stie acum sa zica:
Riu, ratusca, ramurica.

Iesi papucule de sub pat,
Iesi papucule, iesi
Sa mananci si tu ciresi,
Iesi papucule iesi.

Din Oceanul Pacific
A ieşit un peşte mic
Şi pe coada lui scria
Ieşi afară dumneata!

Descarcă PDF

Cine bine va canta
Un covrig va castiga,
Cu-cu ! Cu-cu ! Cucuriguuuu!
Oare cui sa-i dam covrigu?